Critica ostensiunii

Despre asta vreau sa scriu in continuare. Din pacate, n-am mai avut timp sa ma ocup de asta in ultima perioada. Nu stiu daca vreau sa intru in detaliile relatiei dintre critica ostensiunii si argumentul impotriva existentei unui limbaj privat. Mai trebuie sa ma gandesc.

Destramarea tabloului din Tractatus – simplu si complex (5)

Ultima parte din aceasta sectiune se gaseste in format pdf aici. Inca nu m-am hotarat daca sa rescriu consideratiile de la sfarsitul capitolului sau sa renunt la ele.

Destramarea tabloului din Tractatus – simplu si complex (4)

Vezi aici.

Destramarea tabloului din Tractatus – simplu si complex (3)

Vezi aici.

Destramarea tabloului din Tractatus – simplu si complex (2)

2. Se ridică însă o problemă aici. Cum poate fi realizată o corespondenţă între lume şi limbaj dacă această corespondenţă rezidă, după cum s-a arătat, în corespondenţa între nume şi obiecte? În ce sens se poate vorbi despre o corespondenţă între două elemente simple? Mai înainte am respins posibilitatea unei asemenea corespondenţe.

Destramarea tabloului din Tractatus – simplu si complex (1)

[...]

Voi cerceta în continuare în ce fel este presupusă în Tractatus ideea că am putea distinge între elemente absolut simple şi elemente complexe ale limbajului, precum şi critica perspectivei potrivit căreia am putea trasa, în sens absolut, o astfel de distincţie, realizată în Cercetări filosofice.

In ultima vreme…

M-am ocupat mai mult de un alt proiect. Legatura dintre acel proiect si unele idei ale lui Wittgenstein (din ultima perioada) – via speach acts theory – e, probabil, evidenta.

Inca nu stiu cum sa abordez Remarcele asupra formei logice. Probabil ar fi mai bine sa nu ma blochez aici. O se trec mai departe, iar de sectiunea aceasta o sa ma ocup mai tarziu.

Tractatus (10)

Inainte de a trece la sectiunea urmatoare mai aveam totusi de adaugat ceva la a doua sectiune:

Intermission (2)

E vorba de inceputul unui comentariu la Caietul albastru. Am renuntat sa il mai continui, dar m-am gandit ca si-ar putea gasi locul aici. Am lucrat in perioada verii la un alt proiect, dar vreau sa continui cartea in perioada urmatoare.

1. The opening sentence of Wittgenstein’s lectures from BB is: “What is the meaning of a word?” One might wonder why a lecture in general philosophical topics should start with this particular question. There are many philosophical problems which seem to be more important, or at least more interesting: “What is the meaning of everything?”, “Is there a God?”, “How can we live a good life?” a. s. o. We are presented instead with a question regarding words and their respective meanings. Still, asking this question at the beginning of BB is not the result of a random choice. As Wittgenstein sees philosophy, this particular question is prior to all the others. Here is why. The history of philosophical debates extends over several hundreds of years. In spite of this, it is a fact that no general agreed upon answer to any philosophical question have ever been produced. This might call for an evaluation of the fertility of philosophical problems themselves. There is no other way of doing philosophy than that of expressing these problems, looking for an answer to them, arguing for and against the alleged answers and so forth. In doing so we can not but employ a natural language. Saying that philosophy does not produce genuine knowledge amounts to saying that there is something wrong with the sentences expressing philosophical problems.

Let us look at an example, before we get any further. Suppose I ask my friend: “When will you come to visit me?” and he answers: “I will come tomorrow at 6 P.M.” The sentence he utters is neither true, nor false. It makes no sense even to ask whether it is true or false. This is because he has not uttered a statement, but a promise. And it is only a promise that my question could get as a reply. So it seems reasonable to say that “When will you come to visit me?” is a question which could not possibly generate knowledge. The same might hold true for all the philosophical questions, with the notable difference that in this case the respective questions have the misleading appearance of being able to generate knowledge. This appearance is due to a striking resemblance they bear with genuine knowledge generating questions.

Intermission

Dupa aceasta “scurta pauza” voi trece la urmatoarea sectiune a cartii.