Influenţe asupra lui Wittgenstein

Wittgenstein a fost influenţat de către Kant, chiar dacă nu l-a receptat direct, ci prin intermediul lui Schopenhauer. În introducerea la Tractatus el scrie:

“Cartea vrea, prin urmare, să traseze o graniţă gândirii, sau mai degrabă nu gândirii, ci expresiei gândurilor: căci pentru a trasa o graniţă gândirii ar trebui să putem gândi ambele laturi ale acestei graniţe (ar trebui deci să putem gândi ceea ce nu se poate gândi).” [Ludwig Wittgenstein, Tractatus Logico-Philosophicus, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2001, p. 77. De aici înainte trimiterile la traducerea românească a Tractatus-ului vor fi date prescurtat, folosind litera "T" şi numărul paragrafului avut în vedere.]

Interesul filosofic pentru limbaj

Filosofii au discutat încă din antichitate despre relaţia dintre limbaj şi realitate. Putem presupune că ei se gândeau în felul următor. Dacă între ceea ce spunem şi realitate nu ar exista nici o legătură, atunci comunicarea dintre oameni nu ar fi cu adevărat posibilă. Ea s-ar reduce la un soi de dialog al surzilor, în cadrul căruia fiecare interlocutor crede că l-a înţeles pe celălalt, dar în realitate îl înţelege greşit. În lipsa unui reper exterior limbajului, nu am putea avea nici o garanţie că reuşim vreodată să comunicăm cu adevărat. Iar realitatea constituie un astfel de reper.

Relaţia dintre limbaj şi realitate în Tractatus logico-philosophicus

Ceea ce mă interesează în această secţiune este să urmăresc, fără a intra în anumite detalii, elementele principale ale unui tablou prezentat de către Wittgenstein în Tractatus logico-philosophicus. Rolul acestui tablou este să ne înfăţişeze relaţia dintre limbaj şi realitate, iar prin aceasta să ne ajute să trasăm o linie de demarcaţie între ceea ce se poate spune cu sens şi ceea ce nu se poate spune cu sens.

Cu titlu preliminar, voi vorbi mai întâi despre rădăcinile interesului filosofic cu privire la relaţia dintre limbaj şi realitate. Apoi voi urmări câteva idei care l-au influenţat în mod special pe Wittgenstein. Abia apoi voi trece la tabloul prezentat de el în Tractatus.

Introducere

Îmi propun, în primul rând, să prezint în această carte unele idei ale lui Ludwig Wittgenstein pe care le consider mai importante. Pentru aceasta, voi încerca să ofer o schiţă a viziunii sale din a doua perioadă a vieţii cu privire la limbaj, având ca fundal imaginea relaţiei dintre limbaj şi realitate conturată în scrierile sale de tinereţe. Felul lui Wittgenstein de a vedea limbajul în ultima perioadă a vieţii va reprezenta, în această lucrare, cheia pentru înţelegerea felului în care se raportează el la alte chestiuni de interes filosofic, cum ar fi cele ce ţin de morală, religie, epistemologie sau metafilosofie.

În al doilea rând, doresc să examinez critic, în contextul mai larg al dezbaterilor filosofice actuale, o serie de idei ale lui Ludwig Wittgenstein şi să cercetez în ce mod, şi în ce măsură, ar putea fi dezvoltată metoda sa filosofică şi utilizată în abordarea anumitor probleme pe care obişnuim să ni le punem ca filosofi.

Lucrarea ar trebui să îi fie, în principiu, accesibilă oricărei persoane cu o pregătire filosofică elementară, fără a fi însă o lucrare de popularizare. Cu alte cuvinte, ideile lui Wittgenstein nu vor fi prezentate aici într-o formă diluată şi superficială. Voi ignora uneori anumite detalii care mi se par irelevante şi voi vorbi, desigur, despre felul în care l-am înţeles eu pe Wittgenstein. Iar atunci când mi se va părea important, voi preciza prin ce anume mă distanţez de felul în care l-au înţeles alţi filosofi.

[de completat]