Pentru asemanari de familie

- membrii unei familii nu au toti anumite trasaturi in comun; unul seamana cu altul in anumite privinte, al doilea cu un alt membru al familiei in alte privinte si asa mai departe;

- exista insa, in cazul unei familii, un mod destul de simplu de a determina cine face parte din familie si cine nu (faptul ca un termen functioneaza dupa modelul asemanarilor de familie nu inseamna ca acesta este vag): ne uitam la arborele genealogic.

- in mod similar, ne putem uita la istoria utilizarii unui cuvant; a cuvantului “joc”, de pilda; putem vedea cum a ajuns cuvantul sa fie folosit si atunci cand era vorba de jocul actorilor s.a.m.d.

- folosirile noi prezinta asemanari si deosebiri fata de cele mai vechi; un criteriu pentru a spune ca e vorba de acelasi cuvant exista, dar el nu este conceptual, asa cum doreau filosofii traditionali.

Tractatus (7)

Trecând la propoziţiile complexe, să luăm următorul exemplu: “Aa este-la-stânga-lui Be şi Be este-la-stânga-lui Ce”. Este clar că propoziţia este adevărată, pentru lumea reprezentată în Fig. 1. Cum oglindeşte însă propoziţia situaţia respectivă? Prin intermediul propoziţiilor elementare din care este compusă.